Geografie
Asezarea geografica a masivului Kilimanjaro este la 340 km sud de ecuator, la granita dintre Tanzania și Kenia, fiind situat in nord-vest pe teritoriul Tanzaniei ,
la circa 500 km de Dar es Salaam, 200 km de Nairobi și 560 km de lacul
Victoria. Un platou inalt cu altitudinea intre 750 și 1000 m inconjoara masivul muntos; inspre est sunt muntii Pare (2.463 m) spre vest podisul Tanzaniei, la sud stepa populatiei masai, iar la aproximativ 70 de km se inalta Muntele Meru
avand 4.562,13 m.
In masivul Kilimanjaro se afla cel mai inalt varf al Africii, Uhuru Peak cu 5.895 m. Masivul muntos pe locul doi ca înaltime, Batian, se afla la o distanta de 325 km in Masivul Muntelui Kenya, urmat de Margherita Peak, situat la nord-vest de Kilimanjaro, la 898 km departare, in muntii Ruwenzori.
la circa 500 km de Dar es Salaam, 200 km de Nairobi și 560 km de lacul
Victoria. Un platou inalt cu altitudinea intre 750 și 1000 m inconjoara masivul muntos; inspre est sunt muntii Pare (2.463 m) spre vest podisul Tanzaniei, la sud stepa populatiei masai, iar la aproximativ 70 de km se inalta Muntele Meru
avand 4.562,13 m.
In masivul Kilimanjaro se afla cel mai inalt varf al Africii, Uhuru Peak cu 5.895 m. Masivul muntos pe locul doi ca înaltime, Batian, se afla la o distanta de 325 km in Masivul Muntelui Kenya, urmat de Margherita Peak, situat la nord-vest de Kilimanjaro, la 898 km departare, in muntii Ruwenzori.
Parcul National Kilimanjaro
Infiintat in anul 1973 si deschis in anul 1977 cuprinde pe teritoriul sau Masivul Kilimanjaro si paduri ecuatoriale, muntele Kibo, Mawenzi și Shira. Scopul parcului national, care are o suprafata de 756 km², este de a proteja muntele, flora și fauna din regiune. Se gaseste între Masivul Kilimanjaro și Lacul Victoria, insa mai apropiat de lac se afla parcul national Serengeti avand pe teritoriul sau Ngorongoro-Krater si cu o flora si fauna deosebit de bogata.
Peisaje
Cu toate că masivul muntos se afla situat intr-o regiune tropical-ecuatoriala fierbinte, una din cele mai calde regiuni de pe glob, datorita altitudinii ridicate, pe varful muntelui exista zapada permanenta, respectiv un ghetar, care se gaseste doar pe muntele Kibo.
Din pacate, aceste zone înghetate se micsoreaza continuu, fapt confirmat de observarea acestor zone prin imagini luate de catre sateliti. Motivele aparente sunt clima uscata, saraca in precipitatii, si incalzirea globala.
Din pacate, aceste zone înghetate se micsoreaza continuu, fapt confirmat de observarea acestor zone prin imagini luate de catre sateliti. Motivele aparente sunt clima uscata, saraca in precipitatii, si incalzirea globala.
Geologie
Masivul muntos este de origine vulcanica, mai exact este un stratovulcan. Date furnizate de specialisti în 2003 atesta ca magma se gaseste doar la circa 400 de m sub fundul solidificat al craterului dinvarf. Datorita pozitionarii ansamblului montan la limita de coliziune a placilor tectonice africane si a celei numita placa tectonica a Somaliei (placa de est), exista o posibilitate permanentă de eruptie vulcanica. De asemenea, prin ciocnirea acestor doua placi, in urma cu milioane de ani, s-a format Marele Rift al Africii, care ar putea deveni, conform unor estimari geologice, un nou ocean.
La marginea acestui gol, numit rift, magma urca din adancime creand forme de relief,
asa cum sunt munti de incretire si vulcani. Kilimajaro se gaseste in partea estica a acestei gropi. Masivul Kilimajaro era inca un vulcan activ in urma cu 2-3 milioane de ani. Se presupune că o ultima eruptie puternica ar fi avut loc in urma cu circa 300 000 de ani. Ultima eruptie a craterului central, Kibo, ar fi avut loc în anul 1700, facand din acest stratovulcan un munte cu o activitate vulcanica redusa, care este manifestata prin prezenta fumarolelor.
La marginea acestui gol, numit rift, magma urca din adancime creand forme de relief,
asa cum sunt munti de incretire si vulcani. Kilimajaro se gaseste in partea estica a acestei gropi. Masivul Kilimajaro era inca un vulcan activ in urma cu 2-3 milioane de ani. Se presupune că o ultima eruptie puternica ar fi avut loc in urma cu circa 300 000 de ani. Ultima eruptie a craterului central, Kibo, ar fi avut loc în anul 1700, facand din acest stratovulcan un munte cu o activitate vulcanica redusa, care este manifestata prin prezenta fumarolelor.
Romani pe Kilimanjaro
Primul roman care a escaladat Kilimanjaro a fost alpinistul David Neacsu. In anul 1994, el a condus prima expeditie romaneasca spre vulcan si a realizat recordul mondial de viteza in ascensiune.
In 1998 s-a realizat primul documentar romanesc despre ascensiunea pe Kilimanjaro si pe muntele Kenya.
Actualmente mai multe agentii de turism din Romania organizeaza anual expeditii pe "Acoperisul Africii", cea mai cunoscuta fiind "Extreme Travel".
In 1998 s-a realizat primul documentar romanesc despre ascensiunea pe Kilimanjaro si pe muntele Kenya.
Actualmente mai multe agentii de turism din Romania organizeaza anual expeditii pe "Acoperisul Africii", cea mai cunoscuta fiind "Extreme Travel".