Insula Krakatau
Cel mai probabil, cu mii de ani în urma, s-a format un munte cu forma conica, cu baza de aproximativ 6 km în diametru, cea mai mare parte fiind sub nivelul marii. Izvoarele japoneze descriu o eruptie colosala a vulcanului Krakatau, care a avut loc în anul 416 î.Hr. (după unii cercetatori, a avut loc în 535 î.Hr.). Eruptia se estimeaza a fi fost o explozie care a echivalat cu detonarea a 400 de megatone de TNT sau 20.000 de bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Eruptia violenta a distrus muntele initial si a format o caldare submarină cu un diametru de 7 km. Patru zone ale acestui munte s-au ridicat la suprafata formand 4 insule mici: Sertung in nord-vest, Lang si Polish Hat (sau Panjang) în nord-est si Rakata în sud-est. Activitatea vulcanica din aceasta zona a ridicat la suprafata apei inca doua varfuri, Poeboewetan (Pubuuetan) și Danan, care s-au unit cu Rakata și au format o insula - Krakatau - cu dimensiunea de 5 km latime si 9 km lungime. Piscurile erau aliniate în directia nord-sud, culmea Poeboewetan la nord si culmea Rakata in sudul insulei.
Cronologia activitatii vulcanice
Vulcanul a fost inactiv aproape 200 de ani, inca din 1680, cand s-au inregistrat cateva eruptii de intensitate medie, care au distrus intreaga vegetatie a insulei.
A urmat catastrofala eruptie din 1883 care a dat nastere vulcanului Anak Krakatau, (anak “copil”). Acesta a erupt la 25 ianuarie 1925. Explozia se pare ca a fost cauzata de o mică fisura a bazinului magmatic in care a patruns apa rece, diferenta de temperatura provocand explozia.
A urmat catastrofala eruptie din 1883 care a dat nastere vulcanului Anak Krakatau, (anak “copil”). Acesta a erupt la 25 ianuarie 1925. Explozia se pare ca a fost cauzata de o mică fisura a bazinului magmatic in care a patruns apa rece, diferenta de temperatura provocand explozia.
Eruptia din 1883
La 27 august 1883 s-a inregistrat cea mai catastrofala eruptie din istorie. Atat explozia, cat si cantitatea de materie aruncata in aer au depasit valorile înregistrate pana atunci. La fel zgomotul detonatiei.
Semne premergatoare eruptiei au aparut la 20 mai în acelasi an, cand vulcanul Poeboewetan din nordul insulei Rakata a iesit fum si cenusa, cu un jet de 11 km. Exploziile minore aveau o frecventa de 10 minute, iar marea eruptie a fost precedata si trei explozii mai mari. S-au inregistrat cutremure de pamant de intensitate mica cu un an mai devreme.
Semne premergatoare eruptiei au aparut la 20 mai în acelasi an, cand vulcanul Poeboewetan din nordul insulei Rakata a iesit fum si cenusa, cu un jet de 11 km. Exploziile minore aveau o frecventa de 10 minute, iar marea eruptie a fost precedata si trei explozii mai mari. S-au inregistrat cutremure de pamant de intensitate mica cu un an mai devreme.
La 26 august 1883 (data locala 27 august, ora locală 10 a.m.), cand Krakatau a erupt prima data violent, jetul de cenusa avea o lungime de 27 de km. A doua zi, dimineața, au urmat alte trei explozii. Ultima a fost cea care a aruncat in aer doua treimi din nordul insulei Rakata. Jetul de cenusa a ajuns la o altitudine de 37 de km, iar zgomotul a fost auzit la 4600 de km distanta, in insula Rodriguez. Acest zgomot a fost inregistrat ca fiind cel mai mare zgomot auzit pe pamant. In seara zilei de 27 august s-a mai inregistrat o explozie puternica, care a dus la surparea completa a partii nordice a insulei Rakata.
Magnitudinea eruptiei
Cele patru explozii din 26-27 august au emis o energie echivalenta cu 200 megatone de TNT. Cea mai mare dintre explozii a fost cea de-a treia, estimata la echivalentul a 150 de megatone de TNT.
Indexul megnitudinii a fost de 6 VEI, numit și “colosal”. In comparație, bomba de la Hiroshima a avut 20 de kilotone. Magma aruncată în aer a fost de aproximativ 125 km cubi.
Cele patru explozii din 26-27 august au emis o energie echivalenta cu 200 megatone de TNT. Cea mai mare dintre explozii a fost cea de-a treia, estimata la echivalentul a 150 de megatone de TNT.
Indexul megnitudinii a fost de 6 VEI, numit și “colosal”. In comparație, bomba de la Hiroshima a avut 20 de kilotone. Magma aruncată în aer a fost de aproximativ 125 km cubi.
Jetul de materie aruncata in atmosfera
Coloana de cenusa vulcanica a atins altitudinea de 80 km, a intunecat cerul de la ora 10 a.m. pana a doua zi si a fost vazut atat la Singapore (680 km de Krakatau) cat si de pe navele comerciale ce navigau pe ocean la o distanta de 6000 de km.
Viteza jetului a fost de 650 m/s, micsorandu-se odata cu sporul altitudini. 75 km cubi de magma au interactionat cu apa, vaporizand 75 km cubi de apă.
Gazul emanat a fost in mare parte dioxid de carbon si vapori de apa.
Coloana de cenusa vulcanica a atins altitudinea de 80 km, a intunecat cerul de la ora 10 a.m. pana a doua zi si a fost vazut atat la Singapore (680 km de Krakatau) cat si de pe navele comerciale ce navigau pe ocean la o distanta de 6000 de km.
Viteza jetului a fost de 650 m/s, micsorandu-se odata cu sporul altitudini. 75 km cubi de magma au interactionat cu apa, vaporizand 75 km cubi de apă.
Gazul emanat a fost in mare parte dioxid de carbon si vapori de apa.
Ramasitele insulei
Inainte de eruptie, insula a avut o latime de 5 km si o lungime de 9 km. Dupa eruptie, doua treimi din insula au explodat, insulele Lang si Polish Hat au disparut. A ramas doar
o treime din insula initiala. Aproximativ 23 km patrati din insula s-au scufundat. Au mai rămas cateva insulite care arata forma initiala a insulei.
Vulcanul detine recordul in toate efectele unei eruptii, roca aruncata in aer fiind de peste 20.000 metri cubi. Vulcanul se pregatea zgomotos de peste patru ani. Cand s-a inseninat,
s-a observat ca cea mai mare parte a conului vulcanului Krakatau disparuse.
In scurt timp, din apa s-a ridicat o noua insula, careia i s-a dat numele Anak Krakatau (“copilul lui Krakatau”). Acest vulcan are actualmente o altitudine de 200 de metri.
Evoluţia vulcanului în perioada 1880-2005
Inainte de eruptie, insula a avut o latime de 5 km si o lungime de 9 km. Dupa eruptie, doua treimi din insula au explodat, insulele Lang si Polish Hat au disparut. A ramas doar
o treime din insula initiala. Aproximativ 23 km patrati din insula s-au scufundat. Au mai rămas cateva insulite care arata forma initiala a insulei.
Vulcanul detine recordul in toate efectele unei eruptii, roca aruncata in aer fiind de peste 20.000 metri cubi. Vulcanul se pregatea zgomotos de peste patru ani. Cand s-a inseninat,
s-a observat ca cea mai mare parte a conului vulcanului Krakatau disparuse.
In scurt timp, din apa s-a ridicat o noua insula, careia i s-a dat numele Anak Krakatau (“copilul lui Krakatau”). Acest vulcan are actualmente o altitudine de 200 de metri.
Evoluţia vulcanului în perioada 1880-2005
Cauze si urmari
Cauzele care au dus la cea mai distrugatoare eruptie vulcanica inregistrata de omenire au suscitat numeroase discutii in contradictoriu intre geologi.
Una dintre teorii sustine ca "punga" magmatica a vulcanului s-a fisurat, iar apa Oceanului Indian a patruns inauntru. Contactul dintre apa sarata a oceanului si magma a dus la exploziile nemaiîntalnite. Apa oceanica ar fi racit magma, producand o crusta sub care presiunea magmei lichide a crescut, fenomenul geologic ducand intr-un final la acumulari de forte uriase, care au fost eliberate doar de exploziile de proportii apocaliptice.
Alta teorie sustine ca o uriasa alunecare de teren subacvatica a acoperit nucleul magmatic al vulcanului, imensa presiune din nucleu provocand exploziile.
Conform unei ultime teorii, exploziile finale ar fi fost cauzate de o imixtiune bruscă a magmei incandescente bazaltice în interiorul magmei mai reci si mai usoare.
Astazi, Anak Krakatau, cum denumesc indonezienii vulcanul, este inca activ, dar la o scala mult mai mică decat în trecut. Scurgerile continue de lava duc la inaltarea conului sau cu aproximativ 13 centimetri pe saptamana, inca din anul 1950. Ultimul episod, unul modest, ce-i drept, a inceput în anul 1994 si s-a materializat intr-o eruptie declansata in anul 2008. Eruptia, de mici proportii, a dus totusi la evacuarea oamenilor de pe o raza de 3 kilometri din jurul vulcanului.
Pe data de 6 mai 2009, Centrul de Monitorizarea a Vulcanilor din Indonezia a ridicat gradul de alerta al vulcanului Krakatoa, pana la nivelul portocaliu, iar anul trecut, satelitii NASA au inregistrat o usoara intensificare a activitatii vulcanului.
Una dintre teorii sustine ca "punga" magmatica a vulcanului s-a fisurat, iar apa Oceanului Indian a patruns inauntru. Contactul dintre apa sarata a oceanului si magma a dus la exploziile nemaiîntalnite. Apa oceanica ar fi racit magma, producand o crusta sub care presiunea magmei lichide a crescut, fenomenul geologic ducand intr-un final la acumulari de forte uriase, care au fost eliberate doar de exploziile de proportii apocaliptice.
Alta teorie sustine ca o uriasa alunecare de teren subacvatica a acoperit nucleul magmatic al vulcanului, imensa presiune din nucleu provocand exploziile.
Conform unei ultime teorii, exploziile finale ar fi fost cauzate de o imixtiune bruscă a magmei incandescente bazaltice în interiorul magmei mai reci si mai usoare.
Astazi, Anak Krakatau, cum denumesc indonezienii vulcanul, este inca activ, dar la o scala mult mai mică decat în trecut. Scurgerile continue de lava duc la inaltarea conului sau cu aproximativ 13 centimetri pe saptamana, inca din anul 1950. Ultimul episod, unul modest, ce-i drept, a inceput în anul 1994 si s-a materializat intr-o eruptie declansata in anul 2008. Eruptia, de mici proportii, a dus totusi la evacuarea oamenilor de pe o raza de 3 kilometri din jurul vulcanului.
Pe data de 6 mai 2009, Centrul de Monitorizarea a Vulcanilor din Indonezia a ridicat gradul de alerta al vulcanului Krakatoa, pana la nivelul portocaliu, iar anul trecut, satelitii NASA au inregistrat o usoara intensificare a activitatii vulcanului.